Comasați alegerile, dar nu mințiți că o faceți pentru noi (PressHub)

Source: RFI România

România, împărțită de partidele de la putere. Cum își imaginează PSD și PNL că vor guverna în următorii zece ani (Europa Liberă)

Liderii PSD și PNL negociază zilele acestea împărțirea țării în vederea alegerilor locale, pe care le vor comasate cu cele europene. Acesta ar fi însă doar primul pas, în discuție fiind un plan mai larg pe zece ani.

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare este o decizie asupra căreia PSD și PNL au convenit deja. Formula avantajează ambele partide, dar principalii beneficiari ar fi liberalii.

Din informațiile Europei Libere s-ar putea comasa și primul tur al alegerilor prezidențiale cu parlamentarele, iar scrutinul ar avea loc în decembrie.

Negocierile trebuie finalizate săptămâna aceasta, pentru că, altfel, cele două partide aflate la putere intră în criză de timp cu modificarea legislației.

Este vorba despre modificarea Codului Aministrativ, în așa fel încât alegerile locale să poată fi devansate din luna septembrie (așa cum au fost organizate - - din cauza pandemiei - în 2020) în luna iunie, când au loc cele europene.

Legislația electorală trebuie modificată cu șase luni înaintea alegerilor, deci termenul ar fi 9 februarie.

"Dacă nu se face o înțelegere până săptămâna viitoare, nu se mai face, fiecare merge cu candidatul propriu peste tot și se reiau discuțiile după europarlamentare", spune o sursă din PNL pentru Europa Liberă.

O altă sursă din PNL spune pentru Europa Liberă că, așa cum se conturează lucrurile în momentul de față, negocierile pentru locale se vor finaliza în timp util, pentru că e în "interesul ambelor partide".

Despre calculele PSD - PNL pentru București și tactica partidelor din coaliția de guvernare pentru marile orașe citiți mai mult pe pagina Europei Libere.

Eșec de proporții înregistrat de AUR la mitingul din București și Timișoara. "Protestul amplu" anunțat de liderii AUR abia a strâns în Capitală câteva sute de protestatari, în timp ce la Timișoara, unde s-a aflat și liderul AUR, George Simion n-au fost prezenți decât o sută de membri și simpatizanți ai partidului extremist. Ei au protestat față de intenția puterii de a comasa alegerile locale cu cele europarlamentare. De notat că Jandarmeria a anunțat că protestul AUR nu îndeplinește condițiile legale și nu are avize.

La București, manifestanții au venit cu pancarte dar și cu o recuzită de înmormântare, pentru a atrage atenția că Guvernul Ciolacu vrea să îngroape votul. Coaliția PSD PNL urmează să decidă joi dacă alegerile locale, programate în septembrie, vor avea loc în luna iunie odată cu cele europarlamentare. Opoziția a acuzat faptul că măsura pe care o consideră antidemocratică ar avantaja cele două mari partide, care își vor mobiliza primarii la vot, și vor stârni confuzie în electorat.

Comasați alegerile, dacă vă este atât de frică de faptul că majoritatea alegătorilor s-au săturat să vă voteze și singura voastră speranță au rămas combinațiile și presiunile făcute la nivel local de către primari.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susține că toate cele patru tururi de alegeri vor costa circa 4 miliarde de lei. Un miliard de lei pe tur.

Sigur, o sumă consistentă. Dar:

Guvernul a scos din fondul de rezervă, într-o singură ședință din ianuarie, și a dat primăriilor din țară exact un miliard de lei "pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2024".

Pensiile speciale au costat bugetul de stat, în 2023, aproximativ 12 miliarde de lei. De trei ori valoarea celor patru tururi de alegeri.

10 miliarde de lei datorii la stat au doar 6 companii ale statului pe care nu le deranjează nimeni.

Nici PSD, nici PNL nu se gândesc să facă economii de la toate acestea.

Comasați alegerile, așadar, dar măcar fiți suficient de curajoși să recunoașteți că vă este teamă de votul românilor, vă este teamă că se va vedea, încă o dată, goliciunea voastră, scrie jurnalistul Răzvan Chiruță redactor-șef al PRESShub.

Șansele lui Klaus Iohannis la o funcție de top din arhitectura UE sunt greu de cuantificat, arată specialiștii, însă șeful statului a subliniat, în contextul discursului din Parlamentul European, că un est-european va trebui să aibă o poziție importantă, dinspre PNL fiind împinsă persoana președintelui.

La cinci ani de când a fost în Parlamentul European pentru a ține un discurs despre Europa și necesitatea apărării statului de drept din România, în condițiile în care guvernele conduse din umbră de Liviu Dragnea erau într-un asalt asupra Justiției, Klaus Iohannis a venit în Legislativul de la Strasbourg pentru a-și prezenta viziunea despre Europa, exact într-o perioadă când sunt purtate discuții incipiente de culise despre noile funcții de top la nivelul UE, după alegerile din 9 iunie.

Iohannis a abordat numeroase subiecte, de la beneficiile proiectului european, atenția în pregătirea următoarelor alegeri pentru un Parlament European cu oameni cât mai responsabili, reforme, orientarea pro-europeană a României şi necesitatea extinderii UE.

Dacă la începutul discursului sala era aproape goală, fiind sub 100 de eurodeputați, în partea de concluzii, când șeful statului a optat pentru o exprimare liberă, Klaus Iohannis a fost aplaudat de o sală plină, mai ales când a avut remarca referitoare la faptul că nu este normal ca un singur stat să blocheze prin veto întreaga arhitectură europeană și când a sugerat că UE ar trebui să aibă o politică externă coordonată, nu "27 de politici externe".

"Adevărul" a vorbit cu mai mulți specialiști despre semnificațiile și mizele discursului lui Iohannis. "Este o ocazie pentru afirmarea unor chestiuni care sunt relevante pentru agenda europeană, coroborată cu cea a statului respectiv. Deci cred că din punctul ăsta de vedere este relevant că are loc un eveniment de genul acesta", a afirmat politologul George Jiglău, subliniind că pentru "dimensiunea europeană" a șefului statului a contat.

"Un discurs bine livrat și un discurs civilizat în care a punctat câteva elemente-cheie de poziționare ale lui, nu neapărat pentru președinția Consiliului European, cât mai degrabă pentru un ministru de Externe al UE, poziție deținută în negocierea între familiile politice, de un social-democrat", a subliniat, la rândul său, și analistul politic Radu Magdin.

Tinerii români despre stagiul militar voluntar în termen: "Nu cred că apărăm nimic cu Armata noastră" (PressOne)

PressOne a vorbit cu mai mulți tineri români despre cât de disponibili sunt să participe voluntar la instruirea militară și i-am întrebat și cum se raportează ei la siguranța țării. Pentru unii, proiectul de lege prin care s-ar introduce serviciului militar voluntar in termen, adică instruirea militară a populației pe o perioadă de maxim 4 luni, e sinonim cu "un curs de prim ajutor", alții s-ar feri de orice formă de război prin fugă, iar cei mai optimiști dintre ei susțin că "ar lupta, fără îndoială."